• Harghita: Cea mai slaba productie de miere din ultimii 50 de ani
    Apicultorii din judetul Harghita spun ca în acest an au obtinut cea mai slaba productie de miere din ultimii 50 de ani, din cauza temperaturilor scazute si a variatiilor între minimele si maximele zilnice si ca au fost obligati sa ridice preturile cu peste 30% pe[ PeScurt.ro ]
  • Perchezitii la Brasov: Cum s-au obtinut ilegal fonduri europene
    Procurorii DNA au facut, ieri, 27 de perchezitii în judetul Brasov, printre care si la sediul Oficiului Judetean de Pati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, într-un caz privind fapte de coruptie si obtinere nelegala de fonduri europene.Directia Nati[ PeScurt.ro ]
  • Boala limbii albastre: confirmări în Prahova, suspiciuni în Gorj
    Două focare de boala limbii albastre au fost confirmate la nivelul judeţului Prahova, alte şapte suspiciuni fiind în analiză, autorităţile instituind o zonă de protecţie de o sută de kilometri în jurul focarului.[ PeScurt.ro ]
  • AgriPlantaVest va invita sa participati la activitati pe teme din agricultura pentru copii
    Dragi copii, echipa AgriKids va asteapta numai la AgriPlantaVest cu o serie de jocuri interactive si educative! Puteti participa la: Ateliere de creatie: Confectionam sperietori de ciori, moristi de vant, flori din hartie creponata Decoram masti Realizam papusi din panusi, tablouri tematice Pictam indicatoare si semne pentru rasadurile din gradina Teste fulg
  • Factori importanti in productia de lapte la capre
    In general, randamentul productiei de lapte se atinge la sase noua saptamani de la debutul lactatiei, dar cresterea consumului de hrana va fi mult mai tarziu. Astfel, exista o perioada spre sfarsitul lactatiei timpurii inceputul lactatiei de mijloc, in care animalul se afla intr-o stare de echilibru energetic negativ. Prin urmare, rezervele corpului grasimil
  • RENEXPO® SOLAR - Cheia spre independenta energetica!
    RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE, punctul de intalnire Nr.1 pentru industria energiilor regenerabile din Romania revine cu cea de-a VII-a editie, intre 19-21 noiembrie 2014, la Sala Palatului din Bucuresti. Vizitatorii evenimentului vor avea posibilitatea de a-si crea o privire de ansamblu asupra pietei din Romania, dar si de a primi mai multe informatii despre cu
  • "Banca de gene - Colectia de seminte Macea", proiect de cercetare demarat in judetul Arad
    Universitatea de Vest "Vasile Goldis" Arad a demarat Proiectul intitulat "Banca de gene Colectia de seminte Macea", avand o valoare totala de 950.000 de euro si beneficiind de finantare europeana, initiativa avand un rol foarte important in conservarea speciilor de plante din aceasta zona a tarii. 'Practic, in pavilionul Castelului M
  • Ploile au diminuat şi recoltele fermierilor slovaci
    Societatea agricolă Kel'o a Synovia 'Kelo şi fiii' din satul Velke Teriakovce din Slovacia deţine 1.650 de hectare terenuri agricole şi peste 1.500 de animale, afacerile din sectoarele vegetal, zootehnic şi agroturistic fiind susţinute cu precădere din fonduri proprii, dar şi din subvenţii şi finanţări europene.[ PeScurt.ro ]
  • Boala limbii albastre la bovine si ovine, confirmata si in doua localitati din Prahova
    Boala limbii albastre la bovine si ovine a fost confirmata si în doua localitati din Prahova, aflate la granita cu judetul Buzau, suspiciuni existând si în alte sapte comune.Potrivit datelor furnizate de reprezentantii Directiei Sanitar Veterinare si p[ PeScurt.ro ]
  • Credite pentru subventii APIA: avantaje si costuri pentru fermieri
    Un credit pentru subventii APIA este un imprumut punte pentru finantarea capitalului de lucru al fermierilor sau firmelor din sectorul agricol care au de incasat subventii de la APIA (Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura) prin schema de...[ PeScurt.ro ]
Who's Online
11 visitors online now
7 guests, 4 bots, 0 members

postheadericon Fertilizarea graului

fertilizare grau, gunoi de grajd, ingrasaminte foliare, grau de toamna

Fertilizarea graului

Graul este o planta cerealiera care are un consum redus de substante nutritive.

Pentru producerea a 100 kg boabe, graul are nevoie de:

- 2,3 – 3,3 kg N;

- 1,1 – 1,8 kg P2O5;

- 1,9 – 3,7 kg K2O.

La o productie de 5 t/ha graul extrage din sol:

- 114 kg N;

- 57 kg P2O5;

- 107 kg K2O.

Aceste cantitati de substante nutritive, extrase de grau din sol, se impart in functie de nevoile plantei:

- 70 % din total N si 66 % din P2O5se acumuleaza in seminte;

- 70 % din total K2O se acumuleaza in paie.

Cu toate ca graul are un consum relativ scazut de substante nutritive, acesta are cerinte ridicate in ceea ce priveste ingrasamintele, datorita particularitatilor de nutritie:

- graul are un sistem radicular slab dezvoltat si cu o putere slaba de extragere  si valorificare a substantelor nutritive din profunzimea solului;

- cea mai mare parte a substantelor nutritive necesare graului sunt extrase si folosite de acesta intr-un timp foarte scurt de aproximativ 60 zile, de la impaiere pana la maturitatea in lapte

- 70 – 92 % N;

- 75 – 88 % P2O5;

- 85 – 88 % K2O.

Acest necesar nu poate fi asigurat in totalitate, din rezervele solului, necesitand aplicarea de ingrasaminte.

In perioada octombrie – martie,  graul consuma:

- 8 – 22 % din necesarul de N;

- 12 – 25 % din necesarul de P2O5

- 12 – 25 % din cantitatea de K2O

Rolul elementelor nutritive in nutritia graului

Azotul este un element esential, necesar in perioada de inradacinare si infratire a plantelor deoarece mareste rezistenta acestora la temperaturi scazute, mareste numarul florilor fertile si ridica continutul boabelor in substante proteice.

In cazul in care solul este sarac in acest element si nici nu au fost aplicate ingrasaminte minerale, plantele au o rezistenta scazuta la iernare, procesul de infratire nu se desfasoara comform ceritelor, rezultand un numar mic de frati, numarul de flori fertile este scazut, iar boabele sunt sarace in proteine.

In caz de exces, azotul favorizeaza cresterea suprafetei foliare care prelungeste perioada de vegetatie, reduce rezistenta la cadere, sensibilizeaza plantele la boli.

Fosforul este util in reducerea perioadei de vegetatie, precum si pentru marirea rezistentei la cadere, inghet si seceta, favorizand inradacinarea, si contrabalansand efectul negativ al azotului.

Potasiul favorizeaza acumularea hidratilor de carbon si contribuie la marirea rezistentei la ger, cadere si boli.

Impreuna cu fosforul contribuie la folosirea mai eficienta a azotului.

Fertilizarea graului de toamna

Gunoiul de grajd este un ingrasamant organic care da rezultate bune pe toate tipurile de sol din tara noastra.

Aplicarea gunoiului de grajd se poate face direct la cultura graului sau la planta premergatoare.

La administrarea gunoiului de grajd in doza de 20 t/ha, direct culturii graului de toamna, se obtin sporuri in productie:

- cernoziom freatic umed – 790 kg/ha;

- brun roscat – 785 kg/ha;

- brun roscat – 670 kg/ha.

La administrarea unei doze de 20 – 30 t/ha in Campia Baraganului si Dobrogea, sau obtinut sporuri de 700 – 1200 kg/ha.

In cazul solurilor argilo-iluviale, sporurile sunt mai mari, 1200 kg/ha – 1300 kg/ha).

Gunoiul de grajd se poate aplica fermentat sau stare proaspata. Aplicarea acestuia impreuna cu ingrasamintele minerale determina realizare de sporuri mai mici decat in cazul aplicarii singulare a ingrasamintelor. Pe solurile luvisoluri albice acest tip de fertilizare are un efect pozitiv asupra productiilor.

In cazul in care graul se seamana dupa porumb, fertilizarea cu gunoi de grajd se aplica la cultura porumbului, deoarece efectul remanent al fertilizarii se regaseste in productia de grau .

Ingrasamintele minerale

Aplicarea ingrasamintelor minerale si stabilirea dozelor se face in functie de mai multi factori:

- soiul de grau cultivat;

- tipul genetic de sol destinat cultivarii;

- planta premergatoare culturii graului;

- umiditatea solului;

- conditiile climatice ale anului precedent;

- interactiunea elementelor nutritive.

Agricultura extensiva nu necesita cantitati mari de ingrasaminte, datorita soiurilor de grau cu o capacitate redusa de valorificare a acestora.

Cultivarea intensiva a graului are nevoie de soiuri performate, care dau productii considerabile si care sunt capabile sa valorifice dozele sporite de ingrasaminte.

Graul reactioneaza pozitiv la ingrasamintele cu azot si fosfor aplicate pe toate tipurile de sol din tara noastra.

Dozele de ingrasaminte variaza de la un tip de sol la altul

Solul are o concentratie in azot, disponibil pentru plante, de 15 kg/ha pe solurile sarace si 40 kg/ha pe solurile fertile.

Doza optima de ingrasaminte cu azot variaza intre 70 – 150 kg/ha.

Planta premergatoare reprezinta un alt criteriu dupa care se calculeaza doza de ingrasaminte pentru cultura graului.

Dupa mazare doza de azot se reduce cu 30 – 40 %, deoarece acesta lasa in sol 30 – 60 kg de azot, dar dupa porumb doza se mareste cu 30 – 40 %.

Leguminoasele micsoreaza doza de azor cu 20 – 40 kg/ha, iar prasitoarele care se recolteaza in a doua parte a verii, maresc doza de azot cu 15 – 25 kg/ha.

Umiditatea solului influenteaza pozitiv absorbtia azotului aplicat in doze marite cand umiditatea solului inainte de semanat a fost mai ridicata.

Cand umiditatea dupa semanat este mai mare, dozele care se aplica in cursul iernii, vor fi mai ridicate.

In functie de umiditatea solului, doza optima de azot variaza intre 54  – 105 kg/ha.

Conditiile climatice ale anului precedent

Dozele de ingrasaminte sunt mai mici in cazul in care anul precedent a fost secetos, dar se maresc in cazul anilor cu umiditate mai redicata.

Interactiunea elementelor

Se recomanda ca ingrasamintele minerale sa fie administrate sub forma de complexe, deoarece acestea ai tendinta de complementare.

Administrarea singulara a ingrasamintelor cu azot determina inrautatirea insusirilor solului, cu atat mai evidenta cu cat reactia acestora este mai acida.

Aplicarea singulara a fosforului pe cernoziomuri duce la sporuri mai mici de productie.

Potasiul da rezultate bune pe solurile acide dar si pe celelalte tipuri de soluri daca dozele folosite de azot si fosfor sunt mari.

In tara noastra sporul de boabe de grau la hectar este de 9 – 21 kg pentru un 1kg azot si 4 – 12 kg boabe pentu 1 kg fosfor.

Calcularea dozelor de azot se face pe baza relatiei:

DN = 30 x RS – NS – Ngg  ± Npr

in care:  – DN este doza de azot kg/ha;

- R este recolta scontata, in t/ha;

- NS   reprezinta aportul solului in azot apreciat la 20 kg pe solurile sarace si 60 kg pe solurile fertile;

- Ngg   reprezinta aportul de azot al gunoiului de grajd, considerat 2 kg/t la aplicarea directa si 1,5 kg/t, cand s-a aplicat la planta premergatoare;

- Npr  este corectia in functie de planta premergatoare.

Calcularea dozelor de fosfor se face pe baza relatiei:

DP = 15 x RS  - Pgg

in care:   – DP este doza de fosfor, in kg/ha;

- RS  est recolta scontata, in t/ha;

- Pgg reprezinta aportul gunoiului de grajd, 0,8 kg/t la aplicarea directa si 1,2 kg/t la aplicarea plantei premergatoare.

Doza de fosfor se majoreaza cu 20 – 40 kg P2O5/ha pe solurile cu mai putin de 5 mg P2O5/100 g sol.

Epoca de aplicare

Fosforul si potasiul se aplica toamna sub aratura de baza, in zona cu cele mai multe radacini.

Aplicarea ingrasamintelor cu fosfor in vegetatie este total nejustificata, cum nejustificata este si aplicarea ingrasamintelor cu azot sub aratura de baza, deoarece sunt levigate de precipitatiile din perioada din toamna-iarna-inceputul primaverii.

In zonele de stepa si silvostepa se aplica, 50 – 65 % din doza totala de ingrasaminte pe baza de azot, la pregatirea patului germinativ, iar in celelalte zone 30 – 50% din doza, iar diferenta de doza se aplica pe terenul inca inghetat sau la desprimavarare.

In cazul cultivarii graului dupa leguminoase se poate renunta la fertilizarea cu azot din toamna.

Daca densitatea este mare, se urmareste doar fertilitatea spicelor, si fertilizarea cu azot  se va face mai tarziu, cand spicul este cu 5 cm deasupra zonei de infratire.

O atentie deosebita trebuie acordata uniformitatii aplicarii ingrasamintelor.

Aplicarea ingrasamintelor trebuie sa se faca uniform, si este de preferat ca ultima aplicare sa fie efectuata perpendicular pe directia de aplicare a precedentei.

Fertilizarea in tehnologia curenta

Pe solurile grele se recomanda aplicarea a unei doze de 15 – 20 t/ha gunoi + N50P30-50.

Ingrasaminte pe baza de azot se aplica in doze de 80 – 160 kg/ha astfel:

- dupa leguminoase 60 – 90 kg/ha (primavara);

- dupa prasitoare timpurii 80 – 120 kg/ha;

- dupa prasitoare tarzii 120 – 160 kg/ha (aplicarea a 30 % pana la 50 % din doza in toamna diferentiata in primavara, iar dupa plante fertilizate cu gunoi de grajd numai in primavara).

Aplicarea ingrasamintelor primavara, cand desimea este mare se intarzie pana la terminarea infratirii pentru a preveni caderea reducandu-se inaltimea plantelor.

Primavara pe solurile cu fertilitate mijlocie se aplica 60 – 90 kg azot/ ha, iar pe solurile cu fertilitate mica 40 – 50 kg.

Administrarea azotului se poate face si pe cale foliara concomitent cu aplicara erbicidelor, folosindu-se 6 – 8 kg uree pura in 100 l solutie.

O data cu combaterea bolilor foliare se mai aplica 15 – 20 kg/ha azot, sub forma de uree, pentru a prelungi perioada de umplere a boabelor, prin mentinerea in stare activa a frunzei standard. Astfel, se asigura cresterea masei a 1000 de boabe si a continutului de substante proteice.

Ingrasamintele cu fosfor se utilizeaza in functie de continutul solului in fosfor astfel:

- la un continut sub 20 ppm, doza de fosfor asigura intre 100 – 120 kg/ha;

- la un continut de 30 – 50 ppm, doza se reduce la 40 – 60 kg/ha.

Ingrasamintele cu potasiu la grau se aplica:

- la un continut sub 66 ppm, aplicarea ingrasamintelor cu potasiu sunt obligatorii, in doza de 60 – 80 kg/ha (K2O);

- la un continut al solului intre 66 – 132 ppm, doza se reduce la 40 – 60 kg/ha;

- la un continut peste 132 ppm nu se mai aplica ingrasaminte cu potasiu.

Aplicarea amendamentelor este obligatorie pentru cultura graului, pe solurile cu pH mai mic de 5,8.

Se poate folosi carbonatul de calciu cu azot rezidual, prin aplicarea la pregatirea patului germinativ si sub aratura de baza, cat si in vegetatie, in cursul iernii si primavara devreme, pentru a evita pierderile de azot prin pastrare in halde.

La folosirea carbonatului de calciu cu azot rezidual avand in vedere ca azotul oscileaza in concentratii de la 2 – 7 %, trebuie acordata atentie la stabilirea dozelor, in functie de cantitatea de azot din material.

Ingrasaminte foliare comerciale

FoliMAX CerealsMix este un ingrasamant foliar cu microelemente, complet solubil in apa, conceput special pentru cultura cerealelor. Aplicarea FoliMAX CerealsMix in special la culturile de cereale paioase, acolo unde productia planificata este la un nivel ridicat, conduce catre cresteri de recolta semnificative. Rezultatele cele mai bune se obtin la aplicari mai dese cu doze mai scazute si prin combinarea cu FoliMAX WSS sau GOLD.

FoliMAX CerealsMIX se aplica foliar odata cu tratamentele cu produse de protectia plantelor. In general se recomanda in 2-3 tratamente la cerealele paioase si porumb, in doza de 1-2 Kg/ha.

La cerealele paioase, FoliMAX CerealsMIX se recomanda sa se aplice impreuna cu FoliMAX GOLD in doua tratamente, pentru cresterea productiei si deasemenea pentru obtinerea de parametri de calitate superiori: T1 odata cu erbicidarea si T2 in faza de burduf odata cu tratamentele pentru protectia plantelor, in doze de 1-2 Kg/ha FoliMAX CerealsMIX + 3-5 l/ha FoliMAX GOLD la fiecare tratament.

MICROFERT-U este un ingrasamant pe baza de azot, potasiu, fosfor si macroelemente ( magneziu, sulf, bor, cobalt, cupru, etc.), care se foloseste prin fertilizare foliara pentru obtinerea de sporuri de productie. Se poate aplica concomitent cu tratamentele fitosanitare.

La grau, se poat aplica 2-3 fertilizari, cu doze de 2,5 – 5,0 I produs in 500 l apa/ha, prima – in faza de infratire – formarea primului intemod; a doua, la aparitia burdufului – inceputul inspicarii; a treia, in faza de umplere a boabelor – inceputul coacerii in lapte;

Vezi postul complet la agricultura-romania.ro

Leave a Reply

Categories
  • Ce este fainosagul?
    De când cu celebrul spot publicitar la pate de ficat, s-a născut și  întrebarea ce domnește pe buzele celor mai mulți dintre noi, și  anume”Ce este de fapt fainoșagul?” Nu de alta, dar cum marea majoritate  a alimentelor conțin ba E-uri, ba tot felul de compuși ce nu știm să îi  descifrăm chiar dacă citim eticheta […] The post Ce este fainosagul? appeared fi
  • 6 din cele mai iubite flori de primavara
    Îmi plac florile, în special minunatele flori de primăvară, și asta pentru că simt că datorită lor trăim într-o lume mai frumoasă, mai plină de culoare, mai veselă. Consider că floarea este unul dintre minunatele daruri de la Dumnezeu pentru a ne însenina chipul, pentru a ne îmbăta cu parfumul ei plăcut, pentru a ne […] The post 6 din cele mai iubite flori d
  • Cele mai populare flori de toamna
    Fie că le găsim în ghiveci, fie că le găsim în grădini, florile reprezintă hrană pentru suflet. Ne place să ne bucurăm de ele indiferent de culoare sau de formă, indiferent că vorbim de flori de toamnă sau flori de primăvară. Florile sunt poate cadoul cel mai des întâlnit şi totodată unul dintre cele mai […] The post Cele mai populare flori de toamna appeare
  • Sisteme de incalzire pentru sere
    Serele sunt constructii fie din folie si cadre din metal, fie din sticla si lemn, fie din metal si sticla ce au scopul de a crea un climat favorabil plantelor in momentul in care conditiile naturale nu sunt prielnice pentru dezvoltarea diferitelor specii ce se doresc a fi cultivate. Investitia este una extreme de mare, […] The post Sisteme de incalzire pentr
  • Cresterea viperelor pentru venin
    Cresterea viperelor pentru venin se dovedeste a fi una dintre cele mai profitabile afaceri la ora actuala, un gram de venin este mai scump decat un gram de aur (mai exact echivalentul a 80 de grame de aur). Investitia intr-o astfel de afacere nu este foarte mare, aproximativ 10000 euro, dar profitul se ridica la […] The post Cresterea viperelor pentru venin
  • Despre pepiniere
    Conform dictionarului explicativ al limbii romane ,  termenul de ”pepiniere” se refera la un  teren agricol destinat cresterii si inmultirii unui material saditor ce este reprezentat fie de plante erbacee fie de natura lemnoasa , pana la comercializarea si plantarea lor intr-un loc definitiv. Conceptul de ”pepiniere” se utilizeaza si in cazul fermelor ce se
  • Tnuva inchide singura sa ferma din Romania datorita pierderilor inregistrate
    Tnuva este cea mai mare companie de lactate israeliana. In Romania , aceasta companie a investit intr-o fabrica ce se afla la Popesti – Leordeni si intr-o ferma de bovine ce este situata la 20 de km de Bucuresti in satul Adunatii – Copaceni . Ferma a fost infiintata cu scopul utilizarii laptelui in produsele […] The post Tnuva inchide singura sa ferma din Ro
  • Scumpirea carburantilor afecteaza serios industria agricola
    Datorita crizei ce s-a instalat odata cu anul 2007 la nivel mondial , economia multor tari a fost data peste cap. Deciziile luat in aceasta perioada au dus la inchiderea multor afaceri  , intreaga industrie fiind grav afectata. In Romania , anul 2011 desi trebuia sa fie un an al iesirii din criza , aduce […] The post Scumpirea carburantilor afecteaza serios
  • Evenimentul Agro Expo Bucovina 2011 va reuni peste o suta de companii din Europa
    Cel mai mare targ de agricultura va avea loc in Moldova , in perioada 18 – 20 martie 2011 la Shopping City Suceava. Acesta este un eveniment ce se desfasoara anual, fiind organizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Camera de Comerţ şi Industrie Suceava , Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală , Consiliul Judeţean […] The post Evenim
  • Expo GastroPan – expozitie internationala de gastronomie
    UPDATE: Expo GastroPan 2012 va avea loc  in perioada 18 – 20 martie 2011. Mai multe detalii… Anul acesta are loc ce-a dea treia editie a evenimentului international Expo GastroPan . Centrul expozitional va fi gazduit de catre Hotelul President din Targu – Mures in perioada 18 – 20 martie 2011. Accesul la acest eveniment […] The post Expo GastroPan – expoziti

© 2011-2014 Agricultura in Arad All Rights Reserved -- Copyright notice by Blog Copyright