Rasa de porci Mangalita
Rasa Mangalita s-a format in Balcani, fiind considerata o rasa de porci autohtona deoarece se creste in tara noastra de peste 130 de ani.
In cadrul acestei rase se disting, in functie de culoare, 4 varietati: blonda (cea mai raspandita), rosie, neagra si abdomen de randunica (neagra cu abdomenul alb).
Aceasta rasa a fost formata de Arhiducele ungar Jozef, in Ungaria, in anul 1833.
Varietatea blonda a fost formata prin incrucisarea vechilor rase unguresti (Bakonyi si Szalontai) cu rasa de porci originara din Sumadia, Serbia, iar mai tarziu cu rasa originara din Syrmien, Croatia.
In urma acestor incurcisari a luat nastere o rasa de porci cu aptitudini pentru grasime, foarte precoce la vremea aceea, care nu avea nevoie de ingrijiri speciale si care valorifica foarte bine furajele vegetale si masa verde gasita pe camp.
Cu aceste insusiri calitative, rasa Mangalita a devenit foarte populara in acea perioada in Ungaria, iar in anul 1927, Asociatia Crescatorilor de rase de porci de grasime si-au propus sa imbunatateasca si sa amelioreze rasa.
Pana in 1950, Mangalita a fost cea mai predominanta rasa de porci din Balcani, in special Ungaria unde in anul 1943 se inregistra o populatie de 30 mii de exemplare.
Odata cu avansarea tehnologiei in sectorul alimentar si posibilitatii tot mai bune de pastrare a alimentelor, populatia de Mangalita a scazut in favoarea raselor de porci pentru productia de carne.
La ora actuala, cresterea acestei rase se face mai mult ca hobby, iar in Ungaria se gasesc cu putin peste 7 mii de scroafe de Mangalita care fata anual circa 60 mii de purcei.
Varietatea de Mangalita, abdomen de randunica, a fost formata prin incrucisarea varietatii blonde cu variatatea neagra.
La noi in tara, Mangalita, ocupa circa 1% din structura efectivului de porci si se intalneste izolat in zona subcarpatica si in baltile Dunarii.
Caracteristici exterioare
Mangalita este o rasa de porci de talie mijlocie si conformatie corporala caracteristica tipului morfoproductiv de grasime care este reprezentat de animale cu corpul scurt, adanc si larg. Datorita dezvoltarii trunchiului in adancime si largime, animalul are aspect de butoi.
Capul este potrivit de mare, cu adancime buna datorita dezvoltarii depozitelor de grasime de la nivelul ganaselor, avand un profilul usor concav, cu urechi de marime mijlocie purtate aplecat. Gatul este scurt, gros si adanc.
Trunchiul este adanc si larg, cu linia superioara convexa, si sale scurte, dar largi. Toracele este bine dezvoltat cu coastele arcuite. Forma de butoi este data de perimetrul toracic mai mare decat lungimea corpului, care se observa foarte bine la animalele aflate intr-o stare avansata de ingrasare.
Jamboanele sunt inguste, cu o musculatura slab dezvoltata fata de rasele mixte sau specializate pe productia de carne.
Membrele sunt subtiri, scurte, cu osatura slab dezvoltata. Chisita este lunga si moale, mai putin rezistenta ducand frecvent la defecte de aplomb.
Spre deosebire de alte rase ameliorate, Mangalita are corpul acoperit cu par des, lung si cret, de culoare specifica fiecarei varietati. In anotimpul rece, apare un al doilea strat
de par numit puf sau subpar prezentand de asemenea ondulatii, care naparleste in sezonul cald.
In tari ca U.S.A. este recunoscuta sub numele de “Woolly Pig”, din cauza parului abundent asemanator lanii de oaie.
Pielea este groasa, usor pigmentata, culoarea pigmentului fiind in functie de varietate.
Insusiri productive
In ceea de priveste caracteristicile productive, rasa Mangalita se incadreaza in categoria raselor de porci primitive care provin din porcii salbatici.
De aici se observa si prolificitatea redusa, care este in medie de 5 – 6 purcei obtinuti la o fatare, fata de rasele moderne care ajung pana la 12 purcei. Scroafele nu pot fi considerate mame bune, avand un instinct matern mai redus.
Purceii nou-nascuti au o greutate de cca. 1 kg la nastere si ajung pana la 12 kg in decurs de 2 luni cand sunt intarcati.
Aceasta rasa isi incheie cresterea la varsta de 4 ani, ceea ce o face o rasa semiprecoce, iar in conditii bune de hranire si intretinere realizeaza o greutatea de 90-100 kg la varsta de 1 an.
Asimilarea hranei este mai buna la tineret decat la animalele adulte, cu un consum specific destul de ridicat de 5,5 – 6 UN / kg spor.
Pe parcursul procesului de ingrasare, aceasta rasa inmagazineaza in tesuturi, o cantitate importanta de grasime, cu un spor mediu zilnic in aceasta perioada de 450-500 g, pana ajunge la un raport carne/grasime de 1,2/1, in timp ce rasele de carne au un raport de 3/1.
Randamentul la sacrificare este de 80-85%.
Carnea obtinuta de la aceasta rasa este suculenta, gustoasa si se folosea la noi in tara indeosebi la fabricarea salamului de Sibiu.
Conservarea rasei
La ora actuala se doreste reabilitarea rasei si formarea unui fond genetic, datorita calitatii carnii, precum si adaptabilitatii foarte ridicate.
In acest sens, aceste proiecte urmaresc certificarea si conservarea potentialului genetic al rasei Mangalita prin crioconservarea celulelor si entitatilor cu potential reproductiv:
- spermatozoizi (insamantare artificiala);
- ovocite (fecundatie in vitro),
- embrioni (transfer de embrioni)
- celulelor somatice (fibroblaste si stem pentru posibile aplicatii ale clonarii).
Caracterizarea genetica, reproductiva si productiva a indivizilor va permite constituirea unei banci criogenice ce va sta la baza multiplicarii populatiilor de Mangalita in tara si Uniunea Europeana. Reevaluarea rasei releva noi valente economice, mentionand doar cererea reala pentru calitate a acestei carni pe piata unor tari din Comunitatea Europeana. Gradul de marmorare si perselare a carnii confera produselor de carmangerie o calitate deosebita, procesatorii avand un interes real pentru achizitionarea si comercializarea ei.
Pentru mai multe detalii, despre acest proiect de conservare a rasei Mangalita, aflati la http://www.mangalita.ro/
Vezi postul complet la agricultura-romania.ro









